Iar dacă toată lumea o face, îmi permit să o fac și eu. Nu, nu gripa, ci vorbăria fără noimă.
Nu o să mă plâng de intoxicarea din mass-media, nu o să vorbesc despre așa zisa conspirație, despre teoriile fantasmagorice apărute ca ciupercile după baia de la ștrand. Nu.
O să povestesc drumul meu de la serviciu acasă.
Așadar, intru la metrou la Universitate. Aglomerat ca-ntr-o zi de Sfântul Dumitru la Mitropolie (no offence). Îmi iau Jurnalul de Seară și mă poziționez pe scara rulantă. Mă apucă strănutul. Că nah așa mă apucă pe mine când ies de la căldură la frig și intru iar la căldură în numai 5 minute. Tanti din stânga bulbucă (știu, cuvântul ăsta nu există) ochii negri la mine și cu o mină de vacă dusă la tăiere își face rapid loc printre oameni până jos pe peron. Am dat din umeri, nah..
Pe peron e ca la două pelerinaje, nu unul. O turmă de oameni încotoșmănați până-n dinți așteaptă metroul. Și ia că mai strănut o dată. Și brusc în jurul meu se face loc. Bă ce chestie interesantă. Un barbat (deci barbat, nu cocalar, nu manelist, nu 3 clase, nu) își înfășoară în jurul nasului și gurii fularul musulman.
Și-am mai dat din umeri o dată.
La Unirea cobor să schimb magistrala și ce mi-e doamne dat să văd? Numărați. 20 de oameni cu măști chirurgicale. Și mai strănut o dată, moment în care una bucată femeie isterică urlă la mine că să mă duc la spital că sunt bolnavă și îi îmbolnăvesc și pe alții. E na!!! Pe mine mă pufnește râsul. Aia încă urlă.
Bun. N-am mai strănutat. Poate de frică să nu mă ia careva la bătaie (și e doar începutul ), poate și pentru că NU am gripă!!!! Am o sensibilitate cand schimb aerul cald cu cel rece prea brusc, mă gâdilă pe nas. Și mereu mi se întâmplă să strănut în spații aglomerate. De ce? Pentru că: mă deranjează mirosurile nașpa, mă apucă atunci când simt vreun parfum prea puternic (câteaodată îmi dau și lacrimile dacă înculpata e prea aproape. Și nu de fericire), sunt sensibilă la curent, se mai întâmplă câteodată și de la instalația de aer condiționat. Dar cum am spus, în general de la mirosuri. Și la metrou sunt muuuulte. Cine circulă știe ce vreau să spun.
Așadar. La 16 octombrie aveam 80.000 de bolnavi de pneumonie și Dumnezeu știe câți morți, iar de gripă porcină vreo 300 și niciun mort.
Așadar, momentan nu mă sperie (da, io aia ipohondră), momentan nu aș accepta să mă vaccinez (pentru că nu mi-am făcut niciodată un vaccin antigripal, nu știu cum reacționează organismul, habar nu am câtă eficiență are acest vaccin care încă este în teste), nu mă feresc de carnea de porc, poate numa de porcii cu două picioare care umblă liberi pe străzi.
Concluzii? Cred că mai întâi ar trebui să ne facem un vaccin anti-cretinsm și apoi să începem să ne îngrijorăm de gripe de porci.
1 comentariu
Ce sa zic, cred ca au oamenii o problema cu tine… Eu am stranunat si tusit in multime si (inca) nu s-a isterizat nimeni. Oameni disperati, ce sa le faci. Chestia asta nu e valabila doar cand vine vb de gripa porcina, e valabila cam de cand viata in Romania e de rahat (nu pentru toti, dar pentru o mare parte si pe astia ii intalnesti cu precadere la metrou, in tramvai, in autobuze). Vorbeam cu o prietena care a locuit si in Franta, iar acum sta in Anglia. In momentul in care ai cam tot ce-ti trebuie te comporti altfel, esti mai deschis mai prietenos. Si asta e situatia. Dar hai ca am deviat de la subiect… eu zic sa iti iei un spray paralizant si sa-i faci pe toti sa stranute