Vama Veche – 1 mai 2009

Retrospectivă. Vama Veche nu bun. 2 Mai aproape neschimbat. Marea tot rece. Oamenii tot beți. Liniștea pe care ți-o faci tu, aproape aceeași.
Așadar, scurt și la obiect, părticele dintr-o vamă pe care n-o mai vreau, m-a durut aproape fiecare pas prin acel loc care odinioară mă readucea la viață. Prea multă mizerie, prea mulți nesimțiți și prost crescuți. Nu mai poți găsi locșorul tău în care să visezi pentru că ești bombardat din toate părțile de oameni care nu știu ce înseamnă curat, bun-simț, imi cer scuze și așa mai departe.
Cum spunea cineva zilele trecute: “Mulțumim celor care au vrut să salveze Vama și au organizat concertul Stufstock”. Sunteți niște minunați, voi sunteți cei care au distrus Vama, prin mediatizarea exagerată a unui loc care poate că mai avea o șansă. Acum e prea târziu.
Mi se face efectiv silă de toți copiii aia de 16 ani care au scăpat de acasă ca din buncar și ies pe străzi și vin în vamă considerând că totul li se cuvine si că merită acel loc. Îl iau de-a gata și îl distrug iremediabil. Și nu numai ei, băiețașii de cartier, care până ieri au spart semințe în fața blocului și au discutat cu aerul lor de intelectuali despre Gigi Becali și ultimul single al lui Guță, apoi așa zișii rock-eri de 5 lei care habar nu au că “We will rock you” e piesa trupei Queen si poartă tricouri cu trupe cărora nici măcar nu le pot pronunța numele, apoi toți cocalarii care cântă în rând cu lumea “vrei soare soare îți dau”, și nici măcar nu realizează că locul ala minunat de care vorbea Chirilă e chiar acolo unde se pișă ei în mare. Deci, ne mutăm în 2 Mai sau dăm foc maneliștilor, cocalarilor și nesimțiților din toată țara. Mda.. cred că ne mutăm în 2 Mai. Sunt prea mulți.

Și totuși am găsit că încă mai există o umbră a ceea ce a fost. Și o să încep cu ea.

1. O seară friguroasă, plecasem de nu știu unde și cred că ne îndreptam spre concertul Kumm. Oricum, aleea pavată era arhiaglomerată, trebuia să te ferești la fiecare pas să nu cadă vreun bețiv pe tine. Și în fața mea se oprește un tip, un puști mai degraba, pentru că nu cred că avea mai mult de 16 ani și îmi intinde o floare și spune: pentru tine, pentru că viața e frumoasă. M-am blocat instantaneu, nu știam dacă să o iau în serios sau să mă aștept la cine știe ce glumă de căcat după asta. Și l-am întrebat: vorbești serios? L-am întrebat de trei ori, timp în care el zâmbea. A spus: cum să nu. Am luat floarea și l-am îmbrățișat. Pentru câteva minute am uitat de toată marea de cocalari și împuțiți care mă înconjoară.

Restul.. nu îmi place..

2. Accident. Între 2 Mai și Vamă. Un cretin a intrat cu mașina într-un copac (în singura curbă care există pe acea porțiune) și a omorât 4 oi. Mașina făcută armonică, sânge, animale moarte. Și dacă în loc de oi era un grup de oameni?

3. Luăm masa la Corsaru, pentru că da, avem bani la noi și ne permitem. Nu vin în Vamă să fac foamea, cum fac mulți. De te scârbește că îți cer o gură din gogoașa ta, un fum din țigara ta, puțină bere, 5 mii. Comandăm noi toate cele, mâncăm și când să cerem nota aflăm cu stupoare că… : A dispărut ospătarul, nu îl găsim nicăieri, va mai trebui să așteptați un pic pentru că nu putem scoate nota. Râsete. Apoi s-a spart un pahar, ospătarul furat, așadar: să înceapă nunta. Nu s-a mai întors, ne-au făcut altă notă.

4. Din categoria scandaluri. Unu: pe strada principală, o gagică urlă ca o descreierată. Nu prea se înțelege ce spune, dar se pare că vrea să îl omoare pe unu. Și începe o bătaie cu pietre, pe o stradă foarte aglomerată. Zburau bolovanii ca fulgii de zăpadă. Când au observat că nu e nicio șansă se se nimerească au decis să ia bolovani în mână și să dea direct cu ei în capul celui vizat. Interesantă abordare, n-am ce zice.
Doi: stăm și noi la foc liniștiți și ascultăm muzică. Deodată apar un tip și o tipă, tipa mai puțin pentru că era efectiv târâtă de el. Aia urla, el îi dădea palme după ceafă, picioare și ce mai apuca. S-au băgat să îi despartă băieții cu care eram. El a plecat, ea a rămas în nisip urlând ca o apucată apoi a fugit după el.

5. Cocalarii din vamă merită să fie prăjiți sistematic exact în focurile pe care le fac. Și pe pricipiul: sunt cocalar și vreau ca focul pe care îl fac eu să fie cel mai mare, au dat foc la o umbreluță de stuf, care era să aprindă toată vama. Cu greu a fost stinsă de partonul de la Corsaru care cred că dacă afla care a fost ăla îl linșa.

6. De ce să vii la mare cu un iepuraș după tine? Și să îl și pierzi. Așadar, una bucată iepure mic și negru găsit țopăind printre corturi exact înainte să înceapă ploaia. A mâncat pepene galben si m-a lins pe mână. Sărăcuțu de el.

7. Din categoria bețivi. Aia de la Pirați îmi plac. Sunt pașnici și beau acolo în legea lor, nu cer bani și nu se iau de nimeni pe stradă. Le ajunge rock-ul și sticla de vodcă. Plus că filosofează într-un stil cu totul aparte atunci când au ceva în plus la bord. Restul nu îmi plac, sunt nesimțiți, îți smulg din mână propria ta bere, folosesc expresii ca: păpușe unde te duci?

8. Am ajuns la 6.15 dimineața, iar marea ne-a primit cu un răsărit ce se revărsa în valuri printre nori de ploaie. Un soare cald și portocaliu, care parcă apunea. O mare nemișcată cu plaja goală de tot, cu pescăruși și bărci care pluteau somnoroase

9. Mă bucur nespus că singura terasă de pe plajă a rămas Ovidiu. Acolo e Vama, încă mai sper.

A fost 1 mai, Vamă. Am reușit să îmi găsesc mica oază de liniște plimbându-mă pe plajă, citind o carte la Micul Golf, ascultând valurile, apoi cu prietenii care rămân neschimbați, cel puțin în raport cu tine. Anul ăsta nu am mai cunoascut oameni, nu am mai vrut. Am stat la căldurică printre cei pe care îi știu de atâția ani.
Rămâi cu bine Vama Veche. Știu că te doare, dar oamenii vin și pleacă, iar tu îți vei găsi iarăși liniștea.