La ski in Azuga

8 ianuarie 2011

La munte zăpadă cam ioc. Cum ar spune un clasic în viață (probabil), era zăpadă da’ nu prea:  http://www.youtube.com/watch?v=k6MVqAd1y_c

Însă nu prea m-am mai putut abține. Sunt atât de pornită pe treaba asta care implică skiurile încât mă duc chitită să fac tot posibilul pentru a îmi îndeplini dorința.

Ajung astfel, sâmbătă dimineață în Azuga. Singura pârtie aproximativ skiabilă de pe Valea Prahovei. Prețuri exorbitante. M-a durut inima când am dat 140 de lei pe un skipass de o zi (de-alea pentru juma de zi nu există pentru că evident, nu rentează). Dar cum am spus, eram prea pornită. Sper totuși să nu mai am astfel de apucături iarna asta și să vină odată zăpada aia.

(Apropo de asta, fac o paranteză după cum se vede. Propun să facem o petiție la Mama Natură să ne trimită și nouă zăpadă. Că doar suntem mulți care tot plângem după ea. Mă întreb oare de câte semnături e nevoie. Cine are pile pe-acolo pe sus îl rog să se anunțe și să pună o vorbă bună. Cred că s-ar strânge și ceva pentru o mică șpagă, ca să grăbim o leacă procesul.)

Revenind. Ora 11 soare. Ora 12 nor și picură. Adică plouă ușor. Ha! Suntem 5: eu, Alice, Andrei, Alex și Corina.

Pârtia se prezintă momentan acceptabil. Am impresia că skiez ca o varză. Și e foarte posibil să nu fie doar o impresie. Am o eleganță demnă de toată invidia. Ce-i drept, sunt abia la al 3-lea sezon de ski (asta în condițiile in care în primul sezon am skiat de 2 ori) și am mai învățat și de capul meu. Însă mă țin bine pe picioare, trânte nu iau și nici nu arăt crăcănato-statpebudă style. Deci e ok.

 

gasca: Alice, Alex, Andrei si eu (Corina era la baza partiei, invata)

 

m-am intalnit pe partie cu Irina, cu care am fost anul trecut la Bansko

 

Andrei, Irina si eu

 

Prima tură mă obosește peste măsură. Pârtia (cică singura olimpică din țară) este destul de susținută și îți pune la încercare abilitățile artistice. Mai ales când vine vorba de evitat sinucigași. Căci erau câțiva din ăștia pe pârtie de te apucau toți dracii când îi vedeai.

Primii sinucigași: cei cu placa. Era un tip care cât am făcut eu 3 ture (cu coborât, stat la coadă și schimbat impresii cu lumea) el s-a rostogolit terifiat la vale, complet haotic și complet speriat de bombe. Cu ochii bulbucați de groază își ridica fundul de pe zăpada înghețată, pornea înfricoșător de repede la vale sau stânga-dreapta apoi cădea de nu credeai că se mai ridică de acolo. Părea o păpușă de cârpă în mâinile unui păpușar nebun.

Apoi alt plăcar, unu care se dădea elegant ca o gâscă dintr-un capăt în celălalt al pârtiei, apărea deodată în fața sau în spatele tău și începea datul de-a dura.

De cei cu skiurile nu mai zic. La ce trânte am văzut cred că am fi avut locurile 1, 2 și 3 mondial la cât de rău poți să cazi cu skiurile.

Oameni buni!!! Nu se învață pe o pârtie ca asta. E grea. Sincer e grea. Nu sunt eu marea skioare a Romaniei și nici măcar a  blocului 6F, dar credeți-mă pe cuvânt. E o pârtie dificilă. Învățați jos. Învățați pe Valea Soarelui de la Sinaia (eu acolo am învățat), învățați pe Bradul în Brașov sau pe Cocoș în Predeal. Nu pe Sorica!!!! Nu numai că vă puneți vouă viețile în pericol, dar le puneți și pe ale altora.

Drept urmare am skiat extrem de crispată, la fiecare 5 viraje mă opream să mă uit daca nu vine vreun cretin să mă ia pe sus. În felul ăsta am reușit să evit în ultimul moment un individ care venea vertiginos fix pe direcția mea, cu capul în jos și picioarele în sus.

Pe la prânz zăpada s-a foarte fleoșcăit, apoi a început ușor să înghețe, așa că am luat și eu prima și singura trântă pentru că mi s-a blocat un băț în zăpadă și eu m-am dus din inerție în continuare la vale.

Per total, a fost fain. M-am suit prima dată și pe placă și mi s-a părut horror. După o zi întreagă pe skiuri aveam impresia că m-a legat careva de picioare și acum își bate joc de mine N-am rezistat mai mult de 5 minute.

Fain fain la ski, păcat că prețurile sunt astea care sunt, păcat că nu e zăpadă, păcat că pârtiile sunt pline de sinucigași.

Hai să avem zăpadă. Facem petiția?