27 februarie 2011
Pentru o tură de o zi, la ski de tură, fără prea multă bătaie de cap în privinţa traseului şi cu poftă de skiat şi pe pârtie, ieşirea din Predeal a fost numai bună. Deşi iniţial am fi vrut să urcăm din Azuga spre Gârbova, am renunţat rapid din cauza lipsei zăpezii din pădure.
Aşa că am urcat prin Predeal. Este o zi absolut superbă, zăpada pe pârtie este destul de bună şi noi urcăm cu forţe habar nu am unde stocate. La un moment dat cotim prim pădure, pe traseul marcat şi ne bucurăm de linişte.
Avem chiar şi surpriza de a vedea un (habar nu am cum să îi spun) grup de vreo 5-7 căprioare curioase. Probabil că prin zonă erau şi cerbii (văzusem urmele) aşa că nu am poposit prea mult cu ochii după ele.
După un heirup deloc delicios (asta pentru că Andrei a avut impresia că traseul ocoleşte Gârbova şi duce direct în Azuga) prin zăpadă mare şi copăcei, unde eu mi-am dat skiurile jos şi am înotat la deal, am ieşit în drumul ce duce spre cabană. Suntem lătraţi de întâmpinare de doi căţei uriaşi şi în scurt timp suntem înăuntru la o ciorbă şi o bere (foarte şi extrem de scumpă bere.
Planul ar fi fost să urcăm culmea ce duce spre Azuga şi să skiem pe ea la vale, însă soarele ce străluceşte cu putere de vreo oră ar face coborârea de vis la care speram într-o joacă de-a care cade mai artistic.
Aşa că după o scurtă leneveală plecăm spre Clăbucet. Unde skiem la vale spre Predeal. Andrei fiind sub influența băuturilor alcoolice (juma de bere) coboară ca la maraton fără să ezite să se tăvălească ca un adevărat schior care este. Eu am ceva emoţii pentru că nu ştiu cum se vor comporta skiurile (legăturile antice mai ales) pe pârtie. Dar se comportă bine şi repede, muuuult prea repede suntem înapoi în Predeal. Din păcate suntem condiţionaţi de CFR, aşa că nu mai facem încă o urcare pentru a ne bucura (poate pentru ultima dată) de zăpada şi ski pe pârtie.
Pe curând!
