Un fenomen care pe mine pe munte mă sperie fantastic de tare. Cei care merg sau au mers cu mine pot confirma asta. Poate să fie urs, noapte, frig, orice, numai trăsnet să nu fie. Şi pentru că mereu mi-a fost extrem de frică de acest fenoment (magnific ce-i drept) am citit despre el de mi-a ieşit pe ochi. Iarăşi spun, nu mă apuc să fac tratate de meteorologie, aşa că o să fie tot copy-paste de pe ici colo. Dar măcar să le am eu pe toate la un loc, atunci când vreau să mai citesc una alta.
Fulgerul
Este un arc luminos rezultat în urma unui proces de descărcare electrică (trăsnet) cauzat de o diferenţă de potenţial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc în natură între nori încărcaţi cu sarcini electrice diferite sau între nor şi pământ.
Trăsnetul
Este o descărcare electrică, de mii de amperi între nor şi pământ, căutând întotdeauna traseul cel mai scurt de parcurs. Ţinând cont de puterea descărcării este absurd să credem că nişte tălpi din piele ne vor proteja de trăsnet, deoarece, după ce parcurge kilometri în aerul izolator, câţiva milimetri de dielectric nu vor împiedica drumul său spre pământ.
Formarea trăsnetului
Atunci când condiţiile atmosferice sunt normale, echilibrul electric din atmosferă este stabil. În momentul în care se formează nori de furtună (cumulonimbus), sarcinile pozitive şi negative se separă în interiorul acestor nori.
Partea inferioară a norului se încarcă de obicei negativ. Acest lucru provoacă o acumulare de sarcini pozitive pe toate elementele care se găsesc la sol, acumulare care va fi cu atât mai importantă pe vârfurile metalice.
Norul începe să se descarce, descărcarea avansând prin salturi de câteva microsecunde. Aceste modificări electrice bruste produc o acumulare de sarcini pozitive şi mai importantă.
Efectul Corona este perceptibil uneori, ca o lumină verde, se producea astfel pe catargele vapoarelor când marinarii vorbeau despre focul din Saint Elme. Numeroase persoane au observat că părul li se electrizează atunci când sunt surprinse de o furtună la munte.
Se creează traseul de descărcare: sarcinile care produc efectul Corona formează un traseu ascendent care vine în întâmpinarea descărcării norului. Când acestea se întâlnesc, traseul este creat. Norul se descarcă prin acest canal.
O descărcare electrică posedă o energie enormă, capabilă să atingă temperaturi de 30.000 grade C, care sunt percepute ca o lumină orbitoare, si care este denumită trăznet (sau fulger, dacă se produce între nori). Tunetul este sunetul ca de explozie care se produce de-a lungul canalului de descărcare al gazelor generate prin această încălzire. Durata sa pare mai mare decât este în realitate din cauza reflexiei sunetului si pare că ajunge mai târziu din cauza faptului că viteza sunetului (340 m/s) este mai mică decât cea a luminii (300.000 Km/s).
Clasificarea descărcărilor electrice atmosferice
a)descărcări între nori, având aspectul unei urme luminoase;
b)descarcari în interiorul norilor, care se produc între două centre de sarcini de semn contrar din interiorul
aceluiaşi nor;
c)descărcări care nu ating solul;
d)descărcări prin părţile superioare ale norilor, dirijate în sus;
e)descărcări între nor si pamânt, numite trăsnete, sau fulgere de pamânt.
Având în vedere numeroase măsurători ce au fost facute, s-a constat că picăturile de ploaie, fulgii de zăpadă, grindina etc., în căderea lor spre pământ, transportă şi sarcini electrice. S-a mai stabilit că sarcinile pozitive transportate de precipitaţii sunt mai numeroase decât cele negative. În timpul căderii aceleiaşi precipitaţii (ploaie ori zapadă), unele particule lichide ori solide sunt încărcate cu electricităţi diferite, iar altele ramân neutre.
Cauza formei în zig zag a fulgerului este produsă prin descărcarea electrică numai prin zonele cu aer ionizat.
Lungimea şi durata fulgerului
Fulgerul are în medie 4 sau 5 descărcări care necesită o descărcare prealabilă ce dureaza 0,01 secunde, iar cea pricipală numai 0,0004 secunde. După o pauză scurtă (0,03 s – 0,05 s) urmează descărcări noi.
Au fost observate astfel de descărcări atingând un numar de 42 cu o intensitate în medie de 20.000 Amperi.
Fulgerul poate avea o lungime de 1-3 Km.
Tipuri de nori care favorizează apariţia fulgerelor, dar mai ales a trăsnetelor (căci pe munte acestea sunt cele periculoase, cele care au contact cu solul şi ne pot prăji)
– familia Cumuluşilor în general compuşi din picături de apă, uneori cristale de gheaţă, sunt albi, masivi, cu margini strălucitoare. Norii Cumulus de timp frumos, apăruţi dimineaţa prevestesc vreme bună. Altocumulus care urmeaza Cirilor anunţă ploaie şi descărcări electrice.
– familia norilor Nimbus, sunt nori groşi, în culori sumbre, constituiţi în general din picături de apă . Asociaţi cu norii Cumulus anunţă furtună şi ploaie trecătoare, sau furtună iminentă, ploaie în averse şi descărcări electrice. Norii din această familei pot aduce rapid vijelia, aversa, grindina, fulgerul şi trăsnetul.
Norii Cumulonimbus (Cb) reprezintă sursa de dezvoltare a unei game largi de fenomene de risc, având în vedere energia deosebită pe care o conţin aceşti nori. Fenomenele violente sunt asociate norilor Cumulonimbus (Cb) cu foarte mare dezvoltare pe verticală, dar şi pe orizontală, reprezentând ceea ce se cunoaşte sub numele de supercelule de furună.
Aceştia alcătuiesc formaţiuni dense, care au o puternică dezvoltare pe verticală, baza norului fiind la câteva sute de metri înălţime, în timp ce vârfurile, care ajung până la peste 8-10 km înălţime, au formă de turnuri sau nicovală şi sunt de culoare albă. Când norul se află la o mică altitudine deasupra solului, se desprind fragmente din masa lui, dând naştere la trombe şi vijelii.
Norii Cumulonimbus au în constituţia lor picături de apă suprarăcite (apă ce se află sub temperatura de 0 grade Celsius), fulgi de zăpadă, grindină, măzăriche şi cristale de gheaţă în părţile superioare.
Norii cumulonimbus se formează de obicei la o înălţime mult mai redusă, ceea ce face ca ele să crească în verticală nu în orizontală. Instabilitatea atmosferică pronunţată este caracteristică în sezonul cald al anului şi situaţiilor în care, într-un anumit context sinoptic, se întâlnesc două mase de aer cu caracteristici diferite, între care se realizează un puternic contrast termic.
În asemenea conjuncturi, se dezvoltă nori cu mare extindere pe verticală (nori de tip cumulo-nimbus), care pot ajunge până la altitudinea de 12.000-14.000 m; apar fenomenele electrice (fulgere nor-nor sau nor-sol) şi vântul se intensifică, putând apărea vijelii.
Atunci când în straturile mai înalte ale atmosferei temperatura este suficient de coborâtă, apar căderi de grindină. Aceste fenomene legate de un grad mare de instabilitate a coloanei de aer, care de cele mai multe ori sunt manifestări severe de vreme, nu au caracter continuu, iar în astfel de condiţii ploile torenţiale apar cu caracter local.
cumulonimbus
cumulonimbus calvus
cumulonimbus capillatus incus
cumulonimbus capillatus praecipitatio arcus
cumulonimbus capillatus virga
cumulonimbus capillatus
cumulonimbus capillatus praecipitatio
cumulonimbus mamma
cumulonimbus praecipitatio tuba
Intervalul de timp dintre descărcări
Cercetarile efectuate au arătat ca intervalul de timp dintre descărcările individuale variază între 30- 50 ms, cu o valoare minima de 15ms și una maxima de 700ms.
Tensiunea dezvoltată de un fulger de pământ
Este foarte mare, ridicându-se până la sute de milioane de volți. Ea depinde de sarcina electrică
transportată de lider și de lungimea canalului fulgerului.
Ce facem dacă ne surprinde furtuna cu trăsnete pe munte? Reguli.
– Nu rămâne pe vârfuri sau creste expuse, pe teren plat neprotejat.
– dacă furtuna poate fi prevazută, nu mai pleca pe traseu. Dacă furtuna este pe cale să se declanşeze şi nu mai poţi coborî, trebuie sa te îndepărtezi cât mai rapid posibil de crestele expuse şi de orice ridicătură. Mijlocul unei creste este preferabil extremităţilor sale. Evită arborii înalţi sau izolati.
– unde să te ascunzi de furtună? pe panta inferioară a grohotişului, pe un bloc ales ca loc de şezut, dar să nu fie singurul punct mai înalt de pe o suprafaţă plată.
– dacă trasnetul este iminent, trebuie să cauţi foarte repede un loc relativ protejat de impactul direct. Caută o platformă, o pantă uşoară, o ridicătură dominată de un punct înalt vecin (acesta trebuie să fie la cel puţin 1 m şi mai departe de orice perete vertical). În nici un caz nu te adăposti în surplombe, fisuri sau sub stânci verticale. Ridicătura, stânca în vecinătatea căreia te ghemuieşti trebuie să fie de 5-10 ori mai mare decât a ta, în poziţie ghemuit.
– locul ar fi bine să fie cât mai uscat posibil, fără licheni, mai departe de adâncituri, grote, fisuri, cu excepţia cazului când sunt spaţioase şi permit să te aşezi la cel putin 1 m de perete şi să ai 3 m deasupra capului.
– grotele şi surplombele. Evită-le! Sunt periculoase grotele şi intrările în acestea, existând riscul formării unei punţi de scurtcircuit peste deschizatură. Deşi par nişte refugii bune, în timpul unei furtuni cu descărcari electrice, grotele, gropile, depresiunile care au marginile mai mici de 1m-1,50m nu sunt deloc sigure.
– poziţia ghemuit. Această poziţie este indicată şi oferă o mai buna protecţie deoarece distanţa dintre diferite puncte de contact cu piatra este cea mai mică. Nu atinge pereţii cu mâna, capul sau umărul. Izolează punctul de contact cu stânca cu un material izolant: coarda din fibre sintetice, bocanci, glugă cauciucată, un sac de dormit împăturit, un obiect de îmbrăcăminte, etc. Menţine celelalte obiecte uscate, sub sacul de bivuac sau pelerină.
– dacă furtuna te-a prins pe o brână şi esti expus unei căderi, trebuie să te asiguri. Punctul de fixare trebuie să fie cât mai aproape pentru a reduce gradientul de potenţial în lungul corzii. Rapelul ar putea fi o metodă de a scapa cât mai repede din zona periculoasă, dar ţine de probabilităţi, iar o descărcare ar putea taia coarda. Pioleţii şi pitoanele se pot aşeza în rucsacul aşezat în apropiere. Faceţi un colac din coardă şi aşezaţi-vă pe el la 1 m distanţă de perete.
– dacă te-a prins furtuna pe un teren degajat şi nu e nici o zonă de protecţie, vei lua poziţia ghemuit, mâinlle în cap, călcâiele apropiate şi capul între genunchi
de aici: http://www.kidslightning.info/lsaftposi.htm
– dacă trăsnetul loveste: Persoana lovita de fulger va avea un şoc, arsuri, i se poate opri respiraţia, pot apărea convulsii, cu oprirea inimii şi fibrilaţii. Primul ajutor va cuprinde respiraţia gură la gură, în cazul opririi respiraţiei, masajul zonei toracice în cazul opririi contracţiilor cardiace. După rezolvarea problemelor cauzate de şoc se vor trata arsurile.
– prins de furtuna, trebuie să te mişti repede. Aşeăza-te în aşa fel încât să nu fii tu cel care oferă o trecere curenţilor tranzitorii care se scurg de pe stâncă şi de-a lungul fisurilor.
– sub nicio formă nu te adăpostești sub un copac izolat
– o persoană care a fost trăsnită poate fi atinsă imediat deoarece curentul s-a scurs deja din corpul ei
– nu se aleargă deoarece se creează un culoar de aer ionizat care atrage fulgerul
– dacă a trăsnit o dată într-un loc, există o probabilitate foarte mare să trăsnească şi a doua oară tot acolo
– dacă vrei să te protejezi intrând în padure trebuie să intri cel puţin 20-50 de m deoarece copacii de la lizieră au mari şanse să fie trăsniţi
– cortul nu se instalează la mai putin de 20 de m de lizieră din acelaşi motiv
– poate să trăsnească chiar şi în pădure
– un pâlc de jnepeni, toţi la acelsşi nivel poate să fie un adăpost bun în lipsă de altceva
– cortul nu se pune pe vârfuri singuratice, în spaţii deschise. Deşi impresia este că dacă este în cort nu te poate trăsni, aceasta este greşită, se poate întâmpla – http://www.ziaruldeiasi.ro/local/focsani/frati-rapusi-de-fulger~ni33op
– distanța între coechipieri trebuie să fie de cel puțin 5 m
Și acum câteva întâmplări cu fulgere și trăsnete trăite de mine și ce am observat.
– prima furtună cu trăsnete pe care am trăit-o s-a întâmplat în munții Făgăraș, recunoscuți pentru instabilitata atosferică din zonă și anume pentru faptul că din cer senin brusc se poate trece la cu totul altceva. Coborâsem de pe Moldoveanu pe Valea Rea, am urcat apoi pe Vârful Țuica în încercarea de a ajunge la mașină, care era undeva de partea cealaltă a muntelui. Ajunși într-o poiană suntem surprinși de o ploaie de vară cu ceva fulgere însă ne adăpostim rapid într-o stână. Ploaia a trecut repede și chiar a ieșit soarele. Am plecat mai departe și la scurt timp am intrat în jnepeni și a revenit și furtuna. Am stat în jur de jumătate de oră în jnepeni, că mâinile în cap în mijlocul furtunii. Efectiv ne țiuiau urechile din cauza tunetelor pentru că trăsnea foarte aproape de noi. Cred că am avut noroc pentru că ne-a prins acolo și nu pe creastă. În orice caz, extrem de neplăcut sentimentul
– a doua furtună cu trăsnete am prins-o tot în Făgăraș, la Bâlea, în cort, noaptea. Când trăsnea o dată aveai efectiv impresia că se prăvălește muntele pe tine, iar în cort era lumină ca ziua, încontinuu. Partea ciudată a fost că la numai 2 ore după ce s-a potolit a început o nouă furtună. Deci nu te poți baza pe faptul că s-a descărcat atmosfera
– o altă furtună cu trăsnete, tot în cort, în Parâng cumva sub stația meteo de la Cabana Rusu. Efectiv a bubuit ca la balamuc o noapte întreagă
– ce am observat în alte dăți: unii spun că în șei nu trăsnește. Fals! Acum 2 saptăâni în Rodnei am văzut trăsnet după trăsnet în șaua în care ar fi trebuit noi să ajungem
– meteorologul de la Rețitiș ne-a povestit cum că a ieșit o dată să le spună unor turiști să intre in cabană (ei stăteau în cort) pentru că trăsnește, și în momentul în care a urcat scările să între în stație a simțit cum i se zguduie picioarele, pentru că trăsnise extrem de aproape
– point pentru cei care vor să meargă în Rodnei și vor să doarmă în refugiul de pe Pietrosu: refugiul are paratrăsnet dar NU ARE împământare
– am văzut pe munte pâlcuri de jnepeni arși, copaci (nu singuratici) trăsniți
– o casă de lemn (stână) nu este un refugiu prea bun în caz de furtună cu trăsnete (poate mai mult pentru moral)
– în general furtunile cu descărcări electrice se produc după ora prânzului sau noaptea, însă aceasta nu este o regulă
-am observat că în zilele senine bec de diineață, dar cu multă umiditate, la orele 13-14 cerul se umple de nori cumulonimbus și în scurt timp apar furtunile (dar nici asta nu e o regulă)
– lunile din an cu cele mai multe astfel de fenomene sunt mai – iunie (cel mai des) – iulie, dar am pățit-o cu furtuni chiar și în aprilie când încă era foarte ultă zăpadă și afară frig
Bibliografie și linkuri utile:
– http://profesori.papiu.ro/images/resurse/Caietenr11.pdf
– http://www.paratrasnete-pda.ro
– http://www.carpati.org/articol/fulgerul/525/ – un articol foarte bun și util
– sursă poze http://wolkenatlas.de/
– fotografii impresionante cu fulgere: http://www.visualbloc.com/5605/20100402/special-45-impressive-pictures-of-lightning-photography
22 comentarii
Mi-a placut, mai ales partea cu intamplarile si trairile personale legate de fulgere.
@ Andrei Pana: Multumesc. Mie nu mi-a placut partea cu intamplarile personale
)
@ruxache, tin sa iti spun ca imi place si mie articolul si mereu am fost curioasa cu privire la acest subiect. acum, vazand ca te pricepi mult mai bine decat mine, am o intrebare. Ideea e ca, de mica, am avut o fobie urata fata de descarcarile electrice. Mereu ma ascundeam in casa sub pat cand veneau furtunile. Am reusit, tot asa citind mai multe articole, sa imi inving fobia. Pana la urma e ceva normal, nu am de ce sa ma speriu. Dar acum 3 ani, am mers la bunica, si am ramas intr-o seara singura, pe un camp in plina furtuna. Fulgera peste tot in jurul meu si nu imi era frica. Am mers pana la casa cam 5 minute prin ploaie. Dar, la un mom dat, la aprox. 25 de m de mine, am vazut cum o capita de fan fusese traznita in fata mea. Atunci m-am speriat putin. Nu am patit nimic. Dar, din acea seara, de ficare data cand afara e furtuna, simt o reactie chimica ciudata in tot corpul. Mi se ridica usor parul, incep sa am frisoane si cel mai rau lucru, incep sa ma doara foarte tare oasele in special cele din picioare. NU stiu ce sa cred. Are oare vreo legatura cu faptul ca a traznit cat de cat aproape de mine? Doar de atunci simt asta. Cand aveam fobia, nu simteam nimic de genul. Chiar si in mom in care nu stiu ca afara este furtuna, nu vad sau nu aud, simt acele dureri in oase si parca as fi incarcata electric. Mi-e frica sa ma apropii de prize. Cred ca am devenit sensibila la asta. SCZ PT COMMUL ASTA LUNGGG, dar vreau parerea ta. Ce se intampla cu mine?
Nu sunt expert in asa ceva
Insa ma indoiesc ca reactia din organismul tau ar putea avea vreo legatura cu faptul ca a trasnit in apropierea ta. Cred ca ai fi simtit ce spui tu atunci si nu ulterior. Incarcat electric (cu ridicat parul) se intampla doar daca urmeaza sa trasneasca foarte aproape de tine (cativa metri), iar durerile de oase apar la multe persoane care sunt meteosensibile si pe care le afecteaza schimbarile de temperatura sau de presiune.
Dar repet, este doar parerea mea si nu parerea unui om avizat. Cred ca cel mai simplu ar fi daca ai reusi sa stai de vorba cu un medic sau chiar cu un meteorolog.
Iti multumesc pentru comentariu
si nu ma deranjeaza faptul ca a fost lung.
ps: poti cauta pe google despre ce inseamna meteosensibilitate, cred ca ti-ai mai raspunde la ceteva intrebari
Foarte bine realizat articolul.
e super! ma ajutat foarte mult…si cu toate ca nu ma asteptam am fost surprinsa de ceea ca ai ai si scris propriile observatii! mult mai bun ca wikipedia!
Din cate stiu eu sunt zeci de mii de volti nu de amperi la o descarcare electrica intre cer si pamant.
Posibil, nu ma pricep la fizica si sincer nici nu stiu exact care este diferenta. Eu ce am luat, am luat dintr-un tratat de specialitate si am reprodus ca atare. O sa ma informez si rectific daca este cazul
Multumesc.
Lucrurile sunt asa: Inaintea unui trasnet diferenta de potential dintre nori si Pamant este de milioane de volti si asta este cauza descarcarii care va avea loc si care consta intr-o scurgere de sarcini electrice intr-un timp scurt, care se masoara in zeci de mii de amperi.
Crede-ma ca si mie imi este extrem de frica….Numai cand vad norii innegriti mi se face frica….Se spune ca de ce iti e frica,de aia nu scapi…sper sa nu fie cazul si la mine
Vreau sa colaborez pentru a deslusi misterioasa piatra care a aparut din trasnetul unui pom fiind in posesia mea
covaciu.ioan adresa mea de mes,vreau sa iti spun cate ceva de piatra acea.
frumos articol. am o intrebare: exista vreo limita de temperatura pentru formarea acestor fenomene? detin o informatie, potrivit careia sub 14-15 grade Celsius nu mai fulgera si tuna ( de asta nu fulgera si tuna iarna). eu acum nu sunt in romania, sunt in spania si de cateva zile e foarte urata vremea. acum afara sunt 3 grade si au fost cateva fulgere si tunete puternice. Oare de ce?
multumesc anticipat!
Salutare. Acum cativa ani eram in Retezat, in luna mai. Era zapada si foarte frig si totusi a tunat si a fulgerat ca la balamuc. Cred ca tine mai degraba de electricitatea din aer. Nu ma pricep, asa ca e posibil sa imi dau aiurea cu presupusul. Articolul l-am scris adunand informatii, nicidecum din cunostintele mele
Pe de alta parte, cercetand pe net si fiind pasionata de munte, am observat ca astfel de furtuni cu descarcari electrice se petrec frecvent in munti foarte inalti (himalaya, alpi, etc), la altitudini mari si cu temperaturi foarte scazute, sub zero grade.
Ca sa aiba loc descarcari electrice, aerul trebuie sa fie ionizat. Temperatura are o influenta importanta. Cand e rece e mai putin probabil sa fie aerul ionizat si cu cat e mai cald, cu atat probabilitatea ca aerul sa fie ionizat creste (exponential cu temperatura). Descarcari electrice pot avea loc si iarna, dar mai rar, iar vara, cu cat e mai cald, cu atat ele pot fi mai violente.
Multumesc pentru informatii
Foarte bun articol….Eu de obicei tremur sub plapuma cand tuna si fulgera
[…] pagina consultată pentru aceste informații: https://ruxache.ro/la-pas/de-stiut-prin-munti/fulgere-si-trasnete.html/ […]
Multumim de info. Noi am prins furtuna cu fulgere si trasnete in Parang. Din fericire am scapat teferi, doar cu o sperietura zdravana, iar acum ne documentam pentru a sti cum sa actionam pe viitor. A fost o experienta neplacuta, un film horror ce nu se mai termina. Felicitari inca o data pentru articol si cer senin!
Multumesc la fel, ma bucur ca iti este de folos
Cu parere de rau dar ai cam comiso. Saint Elm’s fire e un fenomen diferit care nu are legatura cu fulgerele ci cu cenusa vulcanica ce freaca fuzelajul avioanelor si astfel producand o flama in special in dreptul aripilor
Nici nu am spus ca ar fi un fenometn asemanator cu fulgerele sau identic. Citeste te rog mai cu atentie.