Meteo – norii

de ruxache 11 mai 2009 3 comentarii

Norii sunt mase de vapori de apă din atmosferă. Ei fac parte din circuitul apei în natură. Vaporii de apă, evaporați din mări și oceane, sunt prezenți peste tot în atmosferă. Formarea norilor are loc prin încălzirea apelor de către soare. Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât mai mulți vapori de apă se ridică în aer prin procesul de evaporare sub formă de vapori invizibili.
Odată cu ascensiunea aerului cald, vaporii ajung în pături superioare ale atmosferei și se răcesc, transformându-se în lichid sau solid (adica apă sau gheață). Norii sunt formați din vapori de apă sau gheață sau o combinație a acestora. Când se adună foarte mulți vapori într-un volum anumit de aer și se ajunge ca acesta să fie saturat, apare fenomenul de condensare.
Condensarea este procesul prin care vaporii de apă se transformă în lichid sau în formă solidă și are loc atunci când aerul conținând vapori este răcit și devine saturat. Dacă aerul se răcește și mai mult, apa din nori se reîntoarce la suprafața Pământului sub formă de precipitații: ploaie, lapoviță, zăpadă, grindină, rouă sau chiciură.

Clasificare:

a) După formă:
-nori filamentari
-nori stratiformi
-nori cumuliformi (sub formă de grămezi)

b) După geneză:
-nori de convenție termică (majoritatea norilor)
-nori frontali (însoțesc fronturile atmosferice)
-nori de radiație (iau naștere repede, dispar repede)

c) După altitudinea la care se formează:
-nori inferiori (50-2500 m)
-nori mijlocii (2500-6000 m)
-nori superiori (6000-8000 m)
-nori cu dezvoltare vericală ( 50,100-8000 m)

A. Etajul superior, la peste 8 km înălțime:

– CIRRUS

Cirrus_clouds2

 

– albastru strălucitor, structura filamentoasă (forme de șuvițe, vertebre, fulgi); formați din cristale foarte mici de gheață; se deosebesc de cei din etajul mijlociu prin grosime, sunt mici, transparenți, cu structura filamentoasă clar pronunțată; prevestesc schimbarea de vreme, în sensul că sunt mesageri ai timpului ploios.

– CIRROCUMULUS

DIGITAL CAMERA

DIGITAL CAMERA

 

– spre deosebire de cyrus, au o structură ondulată sau în smocuri, grămezi dispuse în șiruri; prevestesc înrautățirea vremii

– CIRROSTRATUS

cirrostratus

 

– au formă de pânză continuă, fiind transparenți, omogeni, compacți; prevăd schimbarea vremii.

B. Etajul mijlociu, între 2 – 7 km înălțime:

– ALTOCUMULUS

Altocumulus

 

– au culoare cenușiu – deschisă; au aspect de valuri și bulgări; se deosebesc de cyrus prin desime și dimensiuni relativ mai mari ale elementelor componente prin relieful lor variabil; de stratocumulus se deosebesc prin înălțime și transluciditate mai mare.

– ALTOSTRATUS

Altostratus_undulatus

– aspect de pânză continuă omogenă, cenușiu – albăstruie, care acoperă treptat tot cerul; produce precipitații slabe iarna; invazie de aer rece; se deosebesc de nimbostratus prin densitatea mai mică și plafonarea mai mare.

C. Etajul inferior, de la zeci, sute de m de sol până la 2 km înălțime:

– STRATUS

stratus

 

– norii cei mai de jos, cenușii; acoperă în general întreaga boltă cerească; nu dau precipitații însemnate.

– STRATOCUMULUS

stratocumulus

 

– aspect de pături groase sau dispuși în rulouri sau grămezi, fie de culoare albicioasă, fie sumbri și opaci; rar dau precipitații slabe, de scurtă durată.

D. Norii cu dezvoltare verticală:

– NIMBOSTRATUS

nimbostratus

 

– strat amorf de culoare cenușie – sumbră, ce întunecăă strălucirea soarelui; dupa cum și tradează și numele (nimbus = ploios), acești nori produc precipitații sub formă de ninsoare, zile în șir.

– CUMULUS

cumulus

– nori groși cu baza orizontală cenușie sau albăstruie și vârful albicios; apar izolați sau în salve, cu bazele aflate la același nivel cu marginea norului, mai luminată decât centrul.

– CUMULONIMBUS

cumulonimbus

 

– nori groși de culoare închisă la bază și albă la vârf, înăltându-se ca niște mase enorme în formă de munți cu vârful fibros; din ei cad precipitații sub forma de averse, însoțite adesea de descărcări electrice, vijelii și căderi de grindină.

E. Nori orografici

-categorie aparte de nori ce apar pe creste sub formă de caciulă de nori care prevestesc timpul ploios sau „steaguri” de nori, uneori aducând ploaie.

Semne de înrăitățire a vremii/menținere a vremii nefavorabile

– Dacă cerul a fost senin și încep să apară dintr-o parte a orizontului norii albi subțiri în formă de fibre cu ramificații ca niște gheare la un capăt, în cel mult 3 zile va fi vreme ploioasă.

– Daca soarele și luna se văd prin nori cu un cerc în jurul lor, vremea se schimbă în 2 zile.

– Când cerul este acoperit și sub pânza de nori cenușii apar nori mici și negricioși care se deplasează într-o direcție contrară, ploaia va începe în câteva ore sau minute.

– Vara, când observăm dimineața pe un cer albastru nori alungiți cu niște benzi cu ridicături pe ele, în după-amiaza aceleiași zile vor fi furtuni.

– Furtunile și vijeliile de după-amiază sunt anunțate și de nori rotunjiți și grupați.

– Dacă norii sunt mici, apar spre seară și colorați în reflexe roz sau verzi, urmează mai multe zile de ploi mari.

– Seara, când pe cer sunt tot felul de nori, la diferite înălțimi, putem fi siguri că vremea ploioasă se menține.

– Când cerul se înseninează seara, exceptând partea de NE a orizontului, care rămâne neagră, nici în ziua următoare timpul nu va fi frumos.

– Dacă seara bancurile de ceață sau nori se prind de vârfurile munților în loc să coboare, în următoarea zi va ploua.

– Dacă dimineața cerul este alburiu, aerul – puțin încețoșat, vântul slab, soarele arzător, în după-amiaza aceleiași zile va fi furtună.

– Dacă plouă mărunt și cerul se înseninează dimineața, după-amiază avem furtuni cu ploi repezi însoțite de descărcări electrice.

– Dacă dimineața vântul bate tare într-o direcție pe coasta muntelui și în direcție opusă pe creastă, vremea se strică repede.

– Dacă vremea este rea, iar vântul bate dinspre S, aceasta se menține mai multe zile.

– Dacă timpul este frumos, iar vântul bate tare dinspre NV, vremea se strică în zilele următoare.

– Pe versantul sudic al Carpaților Meridionali, norii dinspre E si SE aduc ploi abundente și lungi, în special toamna și primăvara.

– Vremea rea este prevestită de comportamentul unor animale și plante astfel: animalele sălbatice și turmele se adăpostesc; corbii se adună în stoluri, iarba se umple de rouă.

Recomandari

3 comentarii

Clasificarea norilor și alte fenomene 4 august 2010 at 10:15 pm

[…] am mai avut un articol despre clasificarea norilor un picuț mai demult. Nu o să mă repet cu definițiile lor, în schimb o să mai atașez câteva […]

Reply
elis 17 august 2010 at 5:23 pm

Ma bucur sa gasesc oameni care stiu un pic mai mult despre nori. De cand ma stiu ma ademenesc, e o pasiune veche care reiese la suprafatza. Ma gandeam ca poate exista o societate care se ocupa de ei. Salutari din Banatul Montan, Elis.

Reply
De ce sunt norii de furtuna negri | deaia.ro 29 martie 2013 at 7:03 pm

[…] incat blocheaza lumina solara, iar norii par relativi inchisi la culoare pe fondul cerului luminos. In realitate norii de furtuna nu sunt […]

Reply

Lasa un comentariu